Ţi-ai pus mâinile puternice peste umerii mei şi mi-ai atins inima. Pentru că, aşa cum apa albastră şi clară a mării vine cu valuri înspumate şi mângâie nisipul, fiecare atingere şi şoaptă a ta îmi învăluie sufletul şi mi-l îmbracă în cele mai fine mătăsuri - în fericire, în linişte, în sentimentul acela plăcut că îţi aparţin - în acelaşi timp eliberându-l mai mult decât a fost vreodată - pentru că tu mă înveţi să-ţi vorbesc ce gândesc, iei de peste cele mai profunde sentimente ale mele tot ce le acoperea până acum.
Îţi tot vorbesc în fiecare zi despre fluturi. Dar doar în clipa când am fost lângă tine şi mi-ai arătat cu câtă veselie zburdă prin aer am realizat ce miracol e că două aripi firave pe care o simplă atingere le poate spulbera pot oferi un spectacol impresionant.
Cele două aripi suntem noi doi. Plini de culoare şi veselie, dar şi fragili şi sensibili. Putem să ne luăm zborul înspre zări nemaivăzute şi înspre momente de vis dacă lucrăm ca o echipă, dacă tu eşti cealaltă aripă a mea iar eu sunt cealaltă aripă a ta, iar ceea ce ne leagă e iubirea!
