CATMade by Corina Toldas

miercuri, 22 noiembrie 2017

Poveste cu happy end, scrisa in aburi aromati de cafea fierbinte...

Norii grei apasă priveliștea ce în alte zile era veselă, și te gândești cu tristețe că trilurile păsărelelor în zbor nu se vor mai auzi timp de câteva luni bune... Final de toamnă, iarna se apropie cu pași repezi. Poveștile frumoase nu se mai scriu bând frappé-uri, ca și în timpul verii toride. Acum, aroma de cafea este peste tot în aer. Monodoze decafea gata de a fi preparată pot fi comandate chiar și online. Cafea la birou, dar și când te întâlnești cu prietena cea mai bună. Primele minute ale dimineții ți le scrii alături de ceașca plină de savoare, iar în orele târzii ale după-amiezei pline de responsabilități te revigorezi cu încă o înghițitură din „aurul negru”... Câtă încântare, ce senzație plăcută ascunde atât de larg răspândita cafea...

Îmi place să văd cafeaua boabe transformându-se în granule fine, pe care mai apoi apa la o temperatură perfectă le pătrunde, le soarbe aroma delicioasă și curge în ceașca ce o așteaptă cu ardoare. Îndrept spre buze lichidul amar, fără zahăr, lapte ori alte adaosuri, și îmi simt încă de la prima înghițitură pleoapele mai ușoare și gândirea mai limpede, iar inspirația se cuibărește ușor-ușor în mine, pregătindu-mă pentru o nouă zi de muncă.

Îmi amintesc și acum de cafeaua ce și-a pus o puternică amprentă asupra viitorului meu de atunci, a prezentului meu de acum – schimbându-mi cursul vieții.

După ce mult timp nu am acceptat să ne întâlnim decât în cadre oficiale, impersonale, am simțit amândoi că e momentul să vedem înspre ce se îndreaptă toate aceste tatonări. Cu emoție în glas, tremur în priviri și frica de a nu fi refuzat, m-a invitat la o scurtă plimbare și apoi la o cafea. Țin minte și acum localul și masa unde ne-am așezat unul lângă altul pentru prima oară. Am vorbit verzi și uscate, așa cum se întâmplă mai mereu când emoțiile sunt prea mari. Apoi, el a abordat subiectul sensibil, despre noi doi, cel cu privire la care amândoi eram curioși, dar și neliniștiți.

Mi-a spus ce își dorea. I-am spus ce gândeam. Mi-a vorbit despre sentimentele lui. Am continuat împărtășindu-i planurile mele. I-am spus că aș vrea să păstrăm distanța pentru o vreme, cu noduri în voce și inima cu mult mai amară decât cafeaua din ceșcuța ce-mi stătea în față... A fost, cu certitudine, cafeaua pe care nu o voi putea uita niciodată, servită într-un moment de cotitură al vieții. Cafeaua pe care am savurat-o probabil cel mai puțin, dar care mi-a fost alături în timp ce îmi scriam viitorul.

Prima cafea cu el.

Prima, dar nu și ultima. Acum, ne bem mereu cafeaua împreună. Refuzul meu s-a transformat în îndârjirea lui, și l-a făcut mai hotărât să îmi cucerească inima de gheață. Dacă i-a fost ușor sau greu, nu vreau să știu. Vreau să păstrez bucuria fiecărei cești de cafea pe care o savurăm împreună, ca și pe un reminder al acelui început prea puțin promițător, care s-a transformat într-o poveste frumoasă de aproape patru ani... Ne-am căsătorit și de atunci nu a trecut nicio dimineață în care să nu ne trezim unul lângă celălalt... și intenționăm ca lucrurile să rămână așa pentru mult timp de acum încolo...

Încă o cafea...

... savurată la prima aniversare a căsătoriei noastre...

Articol conceput pentru SuperBlog 2017.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Despre noi...

De multe ori valurile timpului te poarta pe nisipuri stralucitoare si aurii, mai mult decat ti-ai fi imaginat. Au trecut ani de zile (cam 7-8) de cand, timid, o copila de nici 16 ani impreuna cu mama ei s-au avantat in necunoscutul internetului. Ne-ati fost alaturi, ne-am cunoscut si am comunicat cu multe dintre dumneavoastra. Fie pasiunea pentru vintage, fie dragostea pentru handmade ne-au unit.

Copila a crescut si s-a casatorit cu un om minunat, care a continuat ce au inceput parintii - sa sustina tanara cutezatoare. Acum noi doi traim zile minunate. Sotul meu drag visa demult ca una dintre camere sa o amenajam pentru a ne fi dormitor. Apoi a cedat cu drag camera ca sa ne facem in ea un atelier cochet de creatie vestimentara - dormitorul fiind acum cea mai micuta dintre camerele casei, dar suficienta pentru cuibusorul intim pe care vrem sa il reprezinte.

Peretii atelierului nostru au fost doar caramida - am avut mult de lucru pana sa fie gata. Pana atunci, masinile de cusut au stat intr-o alta camera, si am pornit activitatea. Din februarie 2016, ne-am mutat in atelier! Una dintre cele mai dragi realizari ale noastre e cuibusorul in care ma pot desfasura asa cum îmi place mie si-mi pot pune in practica toate proiectele!

Intre comenzile care nu au întârziat sa apară, intentionez sa imi las si propria imaginație "sa danseze", iar rezultatele vor fi disponibile pentru vanzare în pagina Creațiile noastre.

Fie ca doriti sa cumparati ceva din produsele disponibile, sau vreti sa cream impreuna o tinuta pentru un eveniment sau pur si simplu pentru a va sublinia feminitatea, trasatura ce trebuie sa ne defineasca pe toate zi de zi, sunt deschisa la idei si ma puteti contacta la tel. 0746071717 sau corinaberciu@ymail.com.

O altă pasiune de-a mea este să-mi aștern ideile în scris, motiv pentru care în paginile Gânduri și Informații utile veți putea citi materiale compuse de mine în care veți regăsi fie lucruri personale, fie noutăți din diferite domenii sau link-uri spre unele site-uri ce mi se par că merită atenția dvs.