Când eram încă prea mică să am vreo legătură cu lumea antreprenoriatului,
cu facturi și avize semnate și ștampilate, prin ea am avut totuși primul meu
contact cu o ștampilă. Ideea de personalizare mă încânta, iar
când am dat cu ochii pe o carte a acestei rudenii și prietene de numele ei ștampilat
așa cum doar parafa medicului o mai văzusem pe rețete și bilete de trimitere, am
fost impresionată la cel mai înalt nivel. Au trecut ani de atunci și încă îmi
amintesc acele momente, așadar cu siguranță și-au lăsat amprenta (sau să spun
mai degrabă că „și-au pus ștampila”?!) asupra minții mele copilăroase și
deschise la nou de atunci.
Acum am și eu ștampila mea. Roșie, pentru că în concepția mea această
culoare e un simbol al feminității (poate și pentru că purtam această culoare
când cel ce mi-e acum soț m-a remarcat pentru prima dată, când încă nici măcar
nu știa cine eram). Dreptunghiulară, pentru că mi se pare una dintre cele mai
elegante forme geometrice. Harnică, pentru că m-a însoțit deja în încheierea
unor contracte importante. Colop, pentru că mi-am dorit un
instrument de calitate, în vederea unui parteneriat pe termen lung – prima ștampilă
nu-i lucru neînsemnat, și nu aș vrea să fiu nevoită prea curând să o schimb,
așa cum în mod sigur s-ar fi întâmplat cu un produs de calitate îndoielnică.
Asta nu înseamnă că pasiunea pentru alte și alte modele de ștampile mi-e în
stare latentă cât timp o am pe aceasta – roșie, dreptunghiulară, harnică, de la
Colop!
Ba dimpotrivă, ușurința cu care o folosesc mă face să îmi doresc să am același
instrument pentru mai multe scopuri.
Mi-ar plăcea enorm o ștampilă supradimensionată, cu sigla mea. Aș folosi-o
pe pungile pentru cadouri, pe cutiile în care livrez colete, pe pereții
atelierului... Ce personalizare ar fi mai eficientă și mai plăcută decât atât? Pentru
moment e un proiect, dar știu că în viitorul nu foarte îndepărtat va deveni o
certitudine, întrucât acest gen de personalizare ar fi cel mai potrivit micului
meu business.
Despre alt proiect, mai însemnat și mai folositor mie ca persoană, îți voi
vorbi acum: aș adora un set de ștampile în formă de
sentimente. Bucuria să fie redată
printr-un copil alergând în roua dimineții. Tristețea
și melancolia, prin frunze căzând. Pentru iubire, ce-ar fi mai potrivit decât blândețea a două mâini ce se
ating duios, cu infinită căldură a sentimentelor? Iar iritării, supărării, cel mai bine li e potrivește o inimă frântă. Cu
toate aceste sentimente jonglăm fiecare dintre noi în viața de zi cu zi.
Aș alege unul dintre jurnalele mele, acelea cu hârtie manuală și decoruri
cu dantelă, perle și nasturi sidefii. De fiecare dată când starea-mi
sufletească ar percepe schimbări sau ar fi cuprinsă de un val de sentimente
puternice, aș mai pune pe filă o ștampilă, pe cea corespunzătoare. La finalul
zilei, a săptămânii, a lunii, mi-aș rezerva timp să admir tabloul creat.
Ce stare predomină în viața mea? Câte perechi înduioșătoare de mâini pline
de iubire găsesc? De câte ori sunt asemenea unui copil fericit, pe care
îngrijorările și problemele nu îl afectează mai mult de o clipă? Ori mai
degrabă pentru mine cad frunze chiar și la început de primăvară? Sau mă irit
atât de des încât frâng inimi mai multe decât reușesc să pansez, să alin? Ce
ștampilă aș pune pe ultima filă, ca o concluzie, ca o pecete, cea pe care am
folosit-o cel mai des în întreg jurnalul? Vreau să cred că ar fi cele două
mâini ce se ating duios. „Dacă n-ai iubire, nu prea ai nimic” – spune cântecul.
Iubirea e liantul în orice relație. Fără iubire nu suntem cu adevărat oameni.
Nu-i nevoie de jurnal mai complex decât atât. Nu-i nevoie să stai seara să
scrii tot ce-ai trăit. Experimentează și tu joaca aceasta, cu ștampile cu
sentimente. Cei de la Colop sunt deschiși la orice colaborare, oricât de
nebunească. Hai să îi copleșim cu cereri pentru asemenea „cuvinte de jurnal” în
imagini! Mai mici sau mai mari, rotunde, pătrate ori dreptunghiulare, clasice
sau electronice, ei pun la dispoziția clienților nenumărate modele de ștampile,
cu posibilitatea de a comanda chiar online.
Acum ne e mai mult decât oricând la îndemână să ne dezvoltăm ca persoane. Cel
mai mult vom câștiga dacă privim dincolo de partea materială a oricărui lucru.
Gândește-te la joaca mea de azi.
Am ștampilat o factură.
Pornind de aici, mi-am amintit cu drag de o persoană cu care am asociat
acest instrument, ștampila.
Am gândit o altă întrebuințare în afară de cea clasică, imaginându-mi cum
mi-aș personaliza atelierul cu ajutorul unei ștampile.
Apoi, mi-am propus un test al stării mele ca om, o provocare pentru care e
nevoie de curaj. Jurnalul cu ștampile poate părea că are o tentă de ludic
nepotrivită unui adult, dar haide să încercăm timp de măcar o săptămână, și să
vedem rezultatul de la inventarierea finală... Tu ce ștampilă-sentiment vrei să-ți
domine filele vieții?
Articol scris în cadrul SuperBlog 2017.
Articol scris în cadrul SuperBlog 2017.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu